Grigore Vieru şi românitatea văduvită la Alba Iulia
Marţi, 14 februarie 2012, poetul Grigore Vieru ar fi împlinit 77 de ani, dacă nu murea într-un accident rutier în urmă cu 3 ani. Poetul basarabean, patriotul românilor basarabeni, Grigore Vieru a fost omagiat astăzi la Alba Iulia, pe Aleea Scriitorilor.
Cu un ceas înaintea momentului de la bustul lui Grigore Vieru, câţiva angajaţi ai firmei de salubritate au curăţat spaţiul din zonă, pentru că altfel accesul era imposibil din cauza stratului mare de zăpadă.
Au fost depuse flori şi coroane de flori la bustul poetului. Participanţi au fost puţini, mereu aceiaşi: istorici, oameni de cultură, bibliotecari de la Biblioteca Judeţeană, de la Asociaţia Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, de la Fundaţia „1 Decembrie 1918 Alba Iulia pentru Unitatea şi Integritatea României”; printre cei prezenţi s-au numărat şi oamenii politici: Ion Dumitrel, preşedintele CJ Alba, sau câţiva tineri liberali.
Manifestarea a continuat la Biblioteca Judeţeană, unde evocarea poetului Grigore Vieru a fost completată de o evocare a ţăranului român. Cei prezenţi au subliniat că la Alba Iulia românitatea şi ţăranul român sunt foarte slab reprezentaţi, în schimb habsburgii au garda lor, Cetatea lor, străzile şi monumentele lor…
La Alba Iulia românitatea este văduvită, aşa cum trăgea atenţia prof. Georgeta Ciobotă: la Alba Iulia nu există o piaţă sau o stradă care să poarte numele Unirii.
Mai mult decât atât, monumentele româneşti din Cetatea Alba Iulia riscă să fie aruncate afară din Cetate: statuia lui Avram Iancu este într-un colţ al Cetăţii, roata simbolică (rotorul) pe care au fost ucişi Horea şi Cloşca (de lângă Hotel Cetate) precum şi statuia lui Mihai Viteazul (situat în faţa Palatului Principilor) riscă să fie „expulzate” din Cetate. Iulian Brok