– D-le Mărgineanu, ştim că sunteţi unul dintre iniţiatorii Festivalului Internaţional Lucian Blaga, acum 33 de ani în urmă. Ar fi interesant de ştiut cum aţi reuşit să organizaţi la Sebeş, Lancrăm şi Alba Iulia această manifestare de cultură şi civilizaţie românească, adică acest fel de a promova valorile spirituale judeţene pe plan naţional şi universal.
– Cu 30 şi ceva de ani în urmă, reuşisem cu ajutorul unor instituţii judeţene, a unor iubitori de literatură de la fostul Minister al Culturii, să ne împlinim un vis, întrucât mi s-a părut nedrept ca tocmai unul dintre cei mai mari filosofi şi poeţi ai ţării să fie încă trecut pe o listă neagră care zăcea „benefic” în sertarele unor şefi de partid. Se ştia că Lucian Blaga era unul dintre cei mai mari poeţi ai României, recomandaţi de critica şi istoria literară românească şi nu numai, un mare şi distins cărturar, dascăl universitar la universitatea clujeană şi un diplomat căruia i s-a recunoscut amplul demers pentru promovarea valorilor de cultură şi civilizaţie, care a făcut din Lucian Blaga un fanion al demnităţii şi înţelepciunii în Europa. Dar a fost şi un prozator şi mai ales un dramaturg de o largă respiraţie naţională, care stă alătur de I.L. Caragiale pe o platformă strălucitoare.
Ne-am întors de la Bucureşti cu aprobarea Ministerului, trunchiată de altfel, spusă doar cu o jumătate de gură şi de ştampilă. La Sebeş, casa de cultură a oraşului era una dintre cele mai bine cotate instituţii de pe raza judeţului Alba, condusă de inimosul dascăl Gheorghe Maniu, fiu al locului, întreprinzător şi organizator al unor acţiuni culturale valoroase. Împreună cu domnia sa am trecut la discuţiile ample asupra organizării primei ediţii a Festivalului, la început, de poezie „Lucian Blaga”, obţinând şi aprobările conducerilor de partid, judeţeană şi românească. Concretizarea primului program al Festivalului de Poezie Lucian Blaga, cu 32 de ani în urmă, a fost un succes judeţean şi naţional. Judeţean însemnând felul de a-l lumina pe Lucian Blaga, scoţându-l din întunericul dorit al sertarelor de care aminteam. Naţional însemnând a reda ţării fragmente din biografia unui român de excepţie, care prin integritatea conştiinţei sale devenise „un fenomen”, alături de „fenomenul” Eminescu.
Sinteza manifestărilor primei ediţii a festivalului (1980) a însemnat un travaliu uriaş în sensul contactării unor personalităţi din preajma lui Lucian Blaga, a familiei Blaga, în primul rând a fiicei sale Dorli, a rudelor sale care mai trăiau, a preotului Laşiţă, a unor exegeţi remarcabili ai operei lui Lucian Blaga, de la reviste literare, edituri, instituţii culturale, academice, a unor profesori care i-au fost studenţi lui Lucian Blaga, şi nu în ultimul rând mari traducători din opera sa din arealul european.
Desfăşurarea primei ediţii a Festivalului de Poezie Lucian Blaga a spart o tăcere ceţoasă asupra numelui de Blaga. Interesant este faptul că universităţile, unele instituţii de rang înalt literare, n-au făcut nici un demers pentru a-l recupera pe marele traducător Lucian blaga, fiu al Lancrămului.
Deţineam prin Casa de Cultură din Sebeş, Lancrăm, primordialitatea acestei recuperări. Mărturie stau felul în care la prima ediţie s-au întâlnit iubitori de Blaga din mai multe domenii de activitate: filosofi, istorici şi critici literari, eseişti, poeţi, scriitori, traducători, din ţară şi străinătate, membri ai familiei Blaga, rudenii, cunoscuţi.
Cele două mari concursuri ale Festivalului de Poezie „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor”, de recitare a poeziilor lui Lucian Blaga, mai apoi de artă plastică, grafică, ex libris, au împins în sensul cel mai frumos al cuvântului spre Sebeş tineri şi vârstnici, artişti profesionişti şi amatori, care dezvăluiau publicului sebeşean frumuseţea şi durabilitatea operei blagiene, segmente dintr-o biografie intelectuală de excepţie.
Cel mai mare câştig al Festivalului de Poezie, apoi transformarea sa în festival internaţional, constă în felul în care valori naţionale, exegeţi ai operei blagiene şi-au dat mâna pentru promovarea fenomenului Blaga de care vorbeam.
Al II-lea mare câştig al festivalului a fost şi rămâne posibilitatea oferită creatorilor anonimi de a face un pas în faţă, de a intra în literatură prin forţele proprii, printr-un concurs bine strunit de prezenţa în juriu a unor critici şi istorici literari de-a lungul vremii. Astăzi, la cea de-a 32-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Lucian Blaga, se poate afirma cu demnitate că acest concurs naţional de creaţie din cadrul festivalului a dat literaturii române aproape 200 de condeieri, membri ai concursurilor de creaţie, o demonstrează chiar şi unii membri de la filiala Alba-Hunedoara a USR, sutele de premianţi de pe tot cuprinsul ţării, dar şi din Republica Moldova, Ucraina, Italia etc.
– Ne aflăm în anul 2012. Care credeţi că sunt probleme cu care organizatorii se confruntă, în ce constă colaborarea principalilor organizatori ai festivalului?
– Festivalul Internaţional de Poezie Lucian Blaga a devenit o stare de spirit. Organizatorilor din Sebeş: Primărie, Consiliul Local, Casa de Cultură „Lucian Blaga”, Fundaţia Culturală „Lucian Blaga”, Biblioteca Municipală şi Casa Memorială, li s-au alăturat, făcând un front comun, Consiliul Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba Iulia, Prefectura, Primăria Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Arhiepiscopia, Filiala Alba-Hunedoara a USR, UAP Alba, alte instituţii de cultură care au luminat nu doar financiar desfăşurarea unor ample manifestări din festival, ci şi implicarea directă în aceste acţiuni culturale din programul festivalului, asigurând acel echilibru interior atât de necesar. Considerăm că acţiunile comune cu Academia Română, cu alte foruri naţionale, legate în special de Lucian Blaga diplomatul, consolidarea unor premii din partea acestora, sprijinirea unor cărţi şi reviste, au consolidat credibilitatea şi importanţa acestui festival pe plan european.
Este necesară o solidaritate sinceră, o antrenare a forţelor creatoare, a locuitorilor din Sebeş, Lancrăm şi Alba Iulia, pentru a menţine un climat spiritual demn de numele marelui Lucian Blaga.
Toate acestea şi multe altele converg spre aceeaşi albie a recunoştinţei, a apărării, păstrării şi promovării operei lui Lucian Blaga, devenită în esenţă un bun de circulaţie universală.
Ne mâhneşte doar felul în care unele instituţii nu manifestă o atitudine corespunzătoare faţă de acest festival, şi ne referim în principal la actualul Minister al Culturii şi Cultelor, care a uitat că ani întregi, până în 1990, se mândrea cu acest festival internaţional, trimiţându-şi specialişti din mai multe domenii de activitate. Să mulţumim unor reviste literare, edituri, ziare, printre care România Literară, Luceafărul, Tribuna, Steaua, Familia, Vatra, Orizontul, Astra, Convorbiri Literare, dar şi cotidiene locale, radiourile şi televiziunea; ele ţin mereu şi au ţinut trează atmosfera unei mari lecţii de demnitate naţională şi europeană care este Festivalul lucian Blaga, care anul acesta se desfăşoară în perioada 6-9 mai 2012, la care vor participa mari exegeţi ai operei sale. Organizatorii aşteaptă prezenţa a cât mai mulţi participanţi la cele două concursuri de poezie şi artă plastică, la sesiunile de comunicări, la expoziţiile şi lansările de carte, de asemenea aşteaptă comunicările scrise ale participanţilor până la 1 aprilie, care vor forma obiectul tipăririi Caietelor Blaga şi Paşii Profetului.
A consemnat Octavian Popescu