-Domnule Ion Mărgineanu, v-aţi întors nu de mult de la Chişinău, acolo unde a avut loc un act de cultură naţională benefic pentru românitate, pentru limba noastră cea română. Vă rog să ne prezentaţi câteva aspecte ale acestei manifestări culturale cu adânci semnificaţii în conştiinţa literară.
-Este adevărat şi adevărul acesta nu este doar o zbatere de vânt, o idee de conjunctură, ci rezultatul unor eforturi comune şi individuale, în care vioara întâi au fost Academia de Ştiinţe a Republicii Molodva, Guvernul, Institutul de Filologie, Biblioteca Naţională „B.P. Haşdeu”, publicaţii, edituri, prestigioasa revistă „Literatura şi Arta” cu orizontul ei fierbinte neştirbit de convulsiunile politice condusă de admirabilul poet-politician Nicolae Dabija, dar şi forţe literare de dincoace de Prut – printre care Iaşiul, Bucureştiul, Alba Iulia, Congresul Spiritualităţii Româneşti prin reprezentanţii săi de seamă, Victor Crăciun, Mircea Chelaru.
Şi adevărul acesta poartă un nume: Primul Congres al Eminescologilor (3-5 IX 2012), dedicat, de altfel, academicianului Mihai Cimpoi la împlinirea vârstei de 70 de ani, el fiind considerat cel mai mare cercetător în viaţă a operei eminesciene, cel care a făcut din promovarea valorilor culturale româneşti un ţel, o luptă neobosită pentru a susţine demnitatea şi înţelepciunea Eroului Limbii Române, Mihai Eminescu.
Au fost prezenţi eminescologi, cercetători, istorici şi critici literari, editori, traducători, scriitori, poeţi, artişti plastici, etnologi şi bibliotecari, redactori şi reprezentanţi ai unor publicaţii, societăţi literare, patriotice, dascăli la toate vârstele, elevi, studenţi, care au făcut un front comun în susţinerea nealterată a limbii ce-o vorbim, a ceea ce înseamnă marele ipoteştean pentru frumuseţea ei în lume. Întâlnirea inaugurală a Congresului întâi al Eminescologilor a avut loc la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova în prezenţa preşedintelui acestui forum strălucit, a multor academicieni din Republica Moldova, Ucraina, România (acad. Eugen Simion) etc, a numeroşi invitaţi din mai multe ţări ale lumii, care, în luările lor de cuvânt, prin mesaje, publicaţii, au felicitat organizatorii pentru extraordinara ideii a întâlnirii eminescologilor, veritabili arbori de rezonanţă ai culturii şi civilizaţiei aducându-i sărbătoritului, cărturarului Mihai Cimpoi un buchet floral de recunoştiinţă pentru felul în care şi-a dăruiit anii cercetărilor în domeniu, lăsându-ne cărţi valoroase despre Eminescu, despre felul în care numele lui trebuie mereu pronunţat printre valorile umanităţii, ca floare de leac, ca nume şi prenume a poporului român.
Conferirea unei înalte distincţii de către şeful statului moldav, de anumite instituţii şi publicaţii cultural-literare, universitare, este alt pas în recunoaşterea unei munci elaborate, fără de sfârşit.
-Printre cei care au adus segmentele unui cald salut albaiulian, vă număraţi şi Dumneavoastră, cu sufletul inconfundabil al preţuirii şi pasiunii pentru slujirea Limbii Române, pentru protejarea lui Eminescu, Blaga etc în spaţiul nu doar european.
-Împreună cu consilierul Ioan Bâscă, autor de cărţi, a lui Radu Neag, secretarul Astrei albaiuliene, lucrători la Consiliul Judeţean Alba, am fost bucuros să afirmăm de la înalta tribună a manifestărilor eminescologice preţuirea instituţiei pe care o reprezentăm, a Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România din conducerea căreia fac parte, pentru contribuţiile aduse la fenomenul Eminescu, a elucidării unor spaţii geografice, literare presărate cu paşii adolescentului de la Cernăuţi să dea faţă cu Marele Blaj, căruia, împreună cu Ion Buzaşi i-am închinat mai multe cărţi edificatoare. A fost momentul unei revelaţii, a recunoaşterii contribuţiei judeţului Alba la această prestigioasă manifestare în contextul căreia mesajul preşedintelui Ion Dumitrel şi Ion Mărgineanu, ca text a produs aprecieri deosebite, fapt recunoscut în plenul academic, dar şi la multiplele lansări de cărţi care au urmat şi la Simpozionul Mondial al Eminescologilor ţinut la Centrul Academic Eminescu sub genericul „A-l cunoaşte pe Eminescu, a-l face cunoscut lumii”, unde au intervenit în discuţii cercetători din România, Republica Moldova, Ucraina, Macedonia, Germania, Anglia, Rusia, Franţa, Serbia, Turcia, Suedia, Polonia, Ungaria etc, resubliniind importanţa acestui demers comun pliat pe o aniversare cimpoiană. În contextul acestui simpozion, am reiterat ideea ţinerii celui de al II-lea Congres de Eminescologie la Blaj, aplaudată de unii, dar care ridică mari probleme financiare.
-Am înţeles că Academia Republicii Moldova v-a onorat întreaga viaţă literară, contribuţia la viaţa şi opera eminesciană, cu o înaltă distincţie.
-E adevărat! Iată textul acestei distincţii, una dintre cele mai înalte a acestui forum: „În semn de înaltă preţuire a acvtivităţii de cercetare a moştenirii literare a scriitorului Mihai Eminescu şi promovarea operelor eminesciene pe multiple planuri pe toate meridianele globului, profesorul Ion Mărgineanu se decorează cu MEDALIA „DIMITRIE CANTEMIR”, Preşedinte: acad. Gheorghe Duca (Municipiul Chişinău, 03.09.2012)”.
Nu sunt singurul, dar unul dintre posesorii acestei medalii în numele cărora îmi permit să vorbesc.
-Ce ar trebui spus acum în loc de concluzii…?
-Un singur lucru: felul în care o instituţie judeţeană, Consiliul Judeţean Alba, dar şi primăria şi Prefectura înţeleg că nu putem trăi izolaţi, că a vorbi de Eminescu, de Blaga, Arghezi, Brâncuşi, Cioran, Eliade, Enescu, Ionescu etc, înseamnă a-i citi, a le cunoaşte ţelul în viaţă, ceea ce au lăsat moştenire lumii, românităţii, ca seminţe mirabile, mai înseamnă a adăuga noi verigi acestui lanţ de nestemate – în toată ţara trebuie să existe un bust Eminescu, manifestări omagiale pliate pe truda lui enciclopedică, pe felul în care trebuie să-l lăsăm mereu generaţiilor viitoare ca sentimentul cel mai curat. La Alba Iulia avem un bust Eminescu pe Aleea Scriitorilor, dar nu-i suficient, cum la Blaj de asemenea, şi la Sebeş, dar nu-i destul. Trebuie făcut cu mult mai mult.
-Mulţumim pentru aceste clarificări emoţionale. Sunt binevenite şi de apreciat.
-Şi eu vă mulţumesc. Mă bucur că Informaţia de Alba face din preocupări de acest gen o oglindă retrovizoare benefică.