Acest obiectiv istoric, unic în România, nu pare să trezească interesul administraţiei locale sau judeţene. În ultimii 20 de ani, lucrările arheologice sunt conduse de Viorica Rusu-Bolindeţ, fost arheolog la muzeul albaiulian, actualmente arheolog expert în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
În 2011, o studentă de la arhitectură din Cluj, Iulia Strâmbu, a propus un proiect ideal pentru protejarea şi promovarea culturală, turistică, a reşedinţei guvernatorului (praetorium consularis) Daciei romane. Din păcate, proiectul acesta rămâne la stadiul de idei.
Am întrebat-o pe Viorica Rusu-Bolindeţ care este menirea acestui demers de deschidere spre publicul larg, iar răspunsul a fost foarte sincer, chiar dacă nu foarte comod pentru autorităţi, care nu îşi dau interesul pentru punerea în valoare a acestui sit arheologic major pentru România: „Scopul acestui eveniment, Ziua Porţilor Deschise la Palatul Guvernatorului Daciei romane de la Apulum, este acela de a semnala publicului larg situl arheologic şi de a încerca să sensibilizăm atât opinia publică cât şi autorităţile locale pentru valorficarea istorică şi turistică a acestuia. Ne-am gândit, pe lângă aspect, să facem cunoscut celor care sunt interesaţi şi felul în care se desfăşoară o zi din viaţa unui arheolog: munca propriu-zisă, partea de valorificare ştiinţifică, desenul ştiinţific, fotografierea ştiinţifică, felul în care sunt expuse şi după aceea publicate materialele arheologice, toate aceste lucruri care ţin inclusiv de popularizarea unui sit, pentru că suntem o grupare profesională care vrem să facem cunoscut cu ce ne ocupăm, cum sunt folosiţi banii publici, la ce este utilă arheologia, cât de importante sunt vestigiile pe care le descoperim, şi să sensibilizăm opinia publică să nu distrugă şi să ne ajute în continuare la cercetare, inclusiv prin voluntariat, inclusiv prin orice mijloace prin care putem să facem ceva pentru acest obiectiv, care fiind deschis de 20 de ani trebuie să fie pus în valoare, să avem un alt obiectiv din Alba Iulia care, asemenea Traseului celor Trei Fortificaţii, a Cetăţii în stil Vauban, să fie pus în circuitul turistic. Pentru ca Alba Iulia să aibă şanse să devină Capitală Culturală Europeană. Cu un singur obiectiv n-o să se poată. Dar dacă facem mai multe şi gândim în perspectivă, cu siguranţă o să se întâmple mai multe”.
Despre importanţa în Imperiul Roman al obiectivului de la Alba Iulia ne-a declarat tot Viorica Rusu-Bolindeţ: „Este foarte important acest sit pentru că este un sit unicat în România, nu mai există un alt palat al guvernatorului. Guvernatorul era locţiitorul împăratului în provincie, prin urmare, nu era decât unul singur. Alba Iulia a fost capitala politică în vremea romanilor, fiind unicat în România. În Imperiu mai sunt vreo 4, din care două în Europa: unul la Aqvincum (oraşul pe ruinele căruia a fost construită mai târziu Budapesta), care este cercetat, dar nu este valorificat; un altul este la Koln, care este sub Primăria din Koln, prin urmare, am avea o şansă extraordinară să atragem atenţia prin acest monument unicat, inclusiv pentru Europa,
pentru că are o suprafaţă mult mai mare care poate fi văzută de publicul larg şi cunoscută ştiinţific”.
De ce nu este finalizat situl arheologic? De ce nu se dau fonduri?
„Cred că interesul local nu a fost destul de mare pentru acest sit arheologic, cu toate că noi am încercat în ultimii 5 ani (de când am reluat cercetările în 2007) să facem cunoscut acest sit. Paşi mici s-au făcut: Primăria ne ajută cu igienizarea sitului, pentru protecţie, pentru scoaterea pământului, lucruri pentru care le mulţumesc. De la Consiliul Judeţean am promisiuni că s-au făcut demersuri pentru ca, de anul viitor, să fie fonduri mai mari şi să facem cercetarea arheologică mai amplă pe terenul care ne-a mai rămas, care este în jur de 1.500 mp, şi să facem concomitent conservare primară cu restaurare unde am acoperit cu pământ ceea ce am dezvelit pentru că altfel nu se poate proteja şi să începem încetul cu încetul să pregătim pentru valorificarea istorico-turistică pe care am propus-o. Prin proiectul AFCN de anul trecut, am expus proiectul unei absolvente de la Arhitectură din Cluj: un Centru Cultural de Artă şi Arheologie”.
Iulian Brok