Începând cu sfârşitul săptămânii trecute, vizitatorii Complexului Naţional Muzeal ASTRA Sibiu pot afla mai multe despre istoria, tradiţiile şi patrimoniul cultural din Roşia Montană (judeţul Alba), trecând pragul clădirii donate muzeului de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
Situată în rezervaţia naturală Dumbrava Sibiului, în cadrul Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, „Casa de Aur” spune povestea tradiţiei de două milenii, a mineritului aurifer de la Roşia Montană, din inima Apusenilor. Clădirea datează din 1830 şi reprezintă o gospodărie tipică pentru arhitectura vernaculară din zona Roşiei Montane, fiind construită din bârne din lemn de brad, tăiate în traşcă şi încheiate la capete în cheutori „coadă de rândunică”. Pe două din grinzile tavanului din „camera bună”, a fost identificată o inscripţie în chirilică ce indică numele proprietarului, al meşterului şi anul construcţiei. Pivniţa avea un caracter funcţional, strâns legat de prelucrarea minereului aurifer.
Aflat într-o stare precară de conservare, imobilul a fost cumpărat de Roşia Montană Gold Corporation în 2006, iar ulterior a fost donat muzeului ASTRA Sibiu.
Restaurarea s-a realizat în cadrul Proiectului Centrului Cultural de Restaurare-Conservare al muzeului ASTRA Sibiu, implementat cu ajutorul unui grant al Mecanismului Financiar SEE finanţat de Norvegia, Islanda şi Liechtenstein. Lucrările de desfacere şi relocare au fost efectuate de specialiştii muzeului în 2009. Ulterior, lemnul a fost supus unui proces de restaurare, iar clădirea a fost reconstruită în incinta muzeului, în zona tematică a mineritului tradiţional.
„Ca deţinător al celei mai mari structuri etnomuzeale din România, ASTRA a desfăşurat un program de cercetare pentru identificarea unei gospodării de miner aurifer pentru a întregi panoplia ocupaţiilor tradiţionale româneşti, ilustrate în spaţiul muzeal în aer liber. În cadrul acestui program, am identificat casa din comuna Roşia Montană şi ne-am bucurat că proprietarul, compania Roşia Montană Gold Corporation, a fost deosebit de receptiv la propunerea noastră de colaborare. Prin adăugarea casei minerului aurar în complexul nostru le oferim vizitatorilor ocazia de a afla mai multe date despre această tradiţie de două mii de ani a Apusenilor”, a declarat Ştefan Ciprian Anghel, director în cadrul muzeului şi responsabilul de proiect, cu ocazia inaugurării casei.
La rândul său, Adrian Gligor, vicepreşedintele pentru Patrimoniu şi Dezvoltare Durabilă al RMGC, a explicat implicarea companiei în proiectele de punere în valoare a patrimoniului. „Acordăm o importanţă deosebită conservării tradiţiilor minereşti din zona Roşia Montană, care spun atât de multe despre istoria poporului nostru. Cercetările arheologice desfăşurate cu sprijinul financiar al RMGC au identificat aici vestigii ale prezenţei coloniştilor din Imperiul Roman care au venit la Roşia Montană, acum aproape 2.000 de ani, să exploateze aurul. Au fost cercetate 13 situri arheologice, iar programul de restaurare include atât conservare in situ, cât şi realizarea de replici ce vor fi expuse alături de elemente arhitecturale vernaculare conservate şi restaurate din centrul istoric, în viitorul Muzeu al Mineritului care va fi construit cu sprijinul companiei.
Am cheltuit până în prezent 15 milioane USD în cercetarea şi restaurarea patrimoniului local şi vom mai investi 140 de milioane USD pentru punerea în valoare a clădirilor şi construcţiilor din Roşia Montană, precum şi a patrimoniului naţional”, a declarat Adrian Gligor.
Ca parte a misiunii asumate de valorificare a patrimoniului istoric, compania minieră a finanţat deja restaurarea casei de la numărul 325 din Piaţa Centrală a Roşiei Montane, care găzduieşte acum expoziţia de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”. Mii de vizitatori îi trec în fiecare an pragul, pentru a descoperi istoria Roşiei Montane şi a înţelege ce înseamnă beneficiile mineritului modern.
Întregul centru istoric al comunei este cuprins într-un program amplu de reabilitare şi refuncţionalizare, iar în prezent se desfăşoară lucrări de mentenanţă a centrului. Din 2011 se lucrează la restaurarea a două clădiri emblematice din Roşia Montană: vechea şcoală şi vechea primărie. Alte o sută de clădiri au proiectele de restaurare avizate, iar lucrările vor începe odată cu demararea proiectului minier.
Proiectele de restaurare mai includ galeria romană Cătălina-Monuleşti din Roşia Montană, ce atestă activităţile miniere romane din secolul al II-lea, monumentul funerar de la Tău Găuri, datând din secolul al II-lea, monument istoric ce va fi conservat in situ, precum şi zona Carpeni, sit arheologic protejat.
Începerea proiectului minier va contribui la dezvoltarea turismului din zona Roşia Montană pe termen lung, astfel încât vizitatorii vor putea afla întreaga poveste a tradiţiei de două milenii a mineritului aurifer.
Sorin Poparadu