VERNISAJ LA ARHIVE: Povestea căilor ferate române la Arhivele din Alba Iulia

1 aprilie 2013 12:167 comments

La sediul Serviciului Judeţean Alba al Arhivelor Naţionale a avut loc vernisajul expoziţiei „Odinioară pe calea ferată”. În expoziţie pot fi admirate locomotive şi trenuri în miniatură, dar şi numeroase imagini care surprind istoria căilor ferate române…expozitie 1

Exponatele au fost prezentate de Dana Zecheru (şeful SJAN Alba) şi cei doi colecţionari care au contribuit la realizarea expoziţiei: Andrei Berinde, colecţionar de imagini cu trenuri, gări, CFR, şi Cristi Bojor, colecţionar de trenuleţe, locomotive etc.
Andrei Berinde ne-a oferit câteva informaţii despre calea ferată în România, Transilvania şi în judeţul Alba. Aşadar, prima cale ferată de pe teritoriul actual al ţării: în Banat, care atunci făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, s-a construit calea ferată între Oraviţa şi Baziaş (în anul 1854 pentru transportul de mărfuri, în 1856 pentru transportul de persoane). În regatul României prima cale ferată a fost construită în anul 1869 (calea ferată Bucureşti-Giurgiu).
Prima cale ferată din Transilvania: Episcopia Bihor-Oradea , inaugurată la 22 aprilie 1858. A doua cale ferată: Curtici-Arad, pe o distanţă 17 km (inaugurată la 25 octombrie 1858).
Societatea primei căi ferate din Transilvania şi magistrala Arad-Alba Iulia au fost inaugurate la data de 22 decembrie 1868. În perioada 1870-1871 calea ferată din judeţul Alba s-a extins spre Teiuş, care ulterior avea să devină un nod important, cu legături spre Cluj şi spre Mediaş, Sighişoara, Tg. Mureş.
La 1 iunie 1873 calea ferată a ajuns la Braşov, iar în 1879 calea ferată ajunge până la Predeal, până la graniţa Imperiului Austro-Ungar cu România.
În ceea ce priveşte mocăniţa, ea a fost folosită în principal la transporturi forestiere, transport de muncitori. Maxima extindere a mocăniţei în România a fost de aproximativ 5.000 km (jumătate din reţeaua de cale ferată pe ecartament normal din ţară).
În anul 1895 s-a dezvoltat o linie de mocăniţă pe distanţa Alba Iulia-Zlatna. În 1982 mocăniţa s-a închis, iar în perioada 1982-1986 s-a transformat în cale ferată cu ecartament normal.
Astăzi în România mocăniţa mai funcţionează pe o lungime de 32 km, pe Valea Vaserului (Vişeu de Sus, Maramureş).
Andrei Berinde are în expoziţie 192 de imagini (cu gări din toată ţara, trenuri, locomotive), aceasta reprezentând o mică parte din colecţia personală.
Cristian Bojor a adus în expoziţie machete statice reprezentând 21 de locomotive (pe aburi, Diesel, electrice), 80 de vagoane, cu clădiri specifice (un turn de apă pentru locomotivele cu aburi, un peron, o remiză, un depozit, un pod pentru trenuri). Ca un exemplu pentru această pasiune de colecţionar, o simplă machetă reprezentând o locomotivă americană costă 1.000 de euro (preţ minim).
Pentru că tocmai a început Săptămâna altfel, vernisajul expoziţiei „Odinioară pe calea ferată” a beneficiat de prezenţa a câtorva grupuri de elevi, care au vizitat şi sediul Arhivelor.
Expoziţia poate fi văzută în perioada 1-31 aprilie 2013.

Tags:

7 Comments

  • Andrei Berinde

    In text s-au strecurat cateva greseli foarte importanta: prima cale ferata din Banat (si din Romania de astazi) a fost linia Oravita – Bazias (nu Buzias, asa cum e in text) – inaugurata in anul 1856 (in 1854 linia s-a deschis doar pentru transportul de marfuri: carbune).
    Prima cale ferata din Transilvania este linia Episcopia Bihor – Oradea, inaugurata la 22 Aprilie 1858, in timp ce linia Curtici – Arad a fost deschisa abia cateva luni mai tarziu (25 Octombrie 1858).

  • pensionar sarac

    Aceste cifre spun multe cine stie istorie , cine nu sa o citeasca in loc sa faca ura intre maghiari si romani.Dar e mai usor sa urli sa o faci pe buricul pamantului fara sa sti ISTORIE ADEVARATA.E valabil si in judetul covasna pentru teribilisti.

Leave a Reply


WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com