CUM VREA ORBAN SA RUPA PISICA

25 octombrie 2019 18:360 comments

Programul de guvernare cu care vine in fata Parlamentului e ambitios.Iata fragmente:

 

  • Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:

    • Finalizarea execuției bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să limiteze depășirea țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și care să asigure resursele bugetare necesare funcționării tuturor instituțiilor publice și unităților administrativ teritoriale.
    • Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat și a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB.
    • Revizuirea legislației din domeniul fiscal și economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie:
      energie, telecomunicații, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanți, taxarea part-time, split TVA etc.
    • Revizuirea și corectarea unor acte normative, inclusiv a celor aflate în proceduri parlamentare, cu impact negativ pentru economie:
        • OUG 114/2018 (și OUG care o modifică-19/2019, 43/2019) cu impact negativ în special în sectoarele energiei, telecomunicații, financiar și administrarea Pilonului 2 de pensii;
        • Proiect de lege pentru anularea completă a split TVA;
        • Proiect de lege pentru eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time ;
        • Proiect de lege pentru eliminarea supraccizei la carburanți.
        • Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoare la pensionarea magistraților de la 1 ianuarie 2020.
    • Modificarea Legii finanțelor publice, astfel încât să se asigure autonomia finaciară reală a autorităților publice locale. Este avută în vedere, de exemplu, ca până la 80% din redevențele obținute din exploatarea resurselor naturale, precum și impozitul pe venit în întregime să fie alocat autorităților publice locale;
    • Îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar (Hidroelectrica, Aeroporturi București), concentrarea investițiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău) și sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicații.
     

    În domeniul energetic 

    Sunt prevăzute în mod expres:

    • Deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră.
    • Listarea pe piața de capital, în anul 2020, a unui pachet de acțiuni al companiei Hidroelelectrica deținută de stat.
    • Modificarea Legii energiei electrice, care să permită reluarea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră.
    • Încurajarea reluării producției de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara și identificarea unor soluții pentru depozitarea pe termen lung a deșeurilor radioactive.

    Obiectivele principale de investiții publice sunt:

    • Finalizarea procedurilor și declanșarea lucrărilor de construcție pentru Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada de Centură a Capitalei și Drumul expres Pitești – Craiova.
    • Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureș – Iași – Ungheni cu fonduri europene și finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Brașov în Parteneriat Public – Privat.
    • Finalizarea procedurilor și începerea construcției pentru spitalele regionale de la Iași, Craiova și Cluj cu fonduri europene.
    • Corelarea programelor de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale cu programele de finanțare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exercițiului financiar multianual 2021 – 2027.
     
     

    La capitolul Finanțe Publice

    Sunt prevăzute reforme structurale în domeniul fiscal și bugetar care să contribuie la o creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung:

    • Respectarea predictibilității politicii fiscale și bugetare. Măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea agenților economici și a reprezentanților societății civile; măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi însoțite de studii de impact;
    • Restructurarea ANAF astfel încât această instituție să își exercite atribuțiile fără interferența factorului politic, să devină eficientă în combaterea evaziunii fiscale și să promoveze principiul conformării voluntare în relația cu contribuabilii; accelerarea procesului de informatizare a relației contribuabil-autoritate fiscală;
    • Întărirea cooperării cu autoritățile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană și cu alte instituții internaționale implicate în prevenirea și reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri și eliminarea transferului de profituri în jurisdicțiile fiscale care încurajează astfel de practici;
    • Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare și calibrare a opțiunilor de politici fiscale și bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană;
    • Programarea multianuală a invesțiilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participații public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcție de relevanță (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate așteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut, și sustenabilitatea financiară.
    • Eliminarea practicii schimbărilor frecvente de priorități și alocări de fonduri care nu fac decât să crească numărul de proiecte aflate în curs de execuție, risipa de resurse și lipsa de predictibilitate;
    • Analiza schimbărilor intervenite și a noilor provocări cu care se confruntă sectoarele finanțate din bugetele publice, pentru fundamentarea propunerilor de restructurare a instituțiilor publice pentru a fi adaptate și a face față la aceste provocări;

    La capitolul Fonduri Europene

    • Creșterea și accelerarea absorbției fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiții în infrastructură, sănătate și educație și pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.
    • Se prevede definirea și asumarea viziunii strategice privind fondurile europene pentru ciclul de programare 2021-2027 și mai ales:
      • negocierea cu Comisia Europeană a Acordului de Parteneriat care conține tipologia investițiilor de care va putea beneficia România din fondurile europene, precum și identificarea necesarului de finanțare complementar care trebuie asigurat din bugetul național și programe guvernamentale;
      • asumarea de către Guvern a calendarului îndeplinirii condițiilor favorizante pentru a putea iniția implementarea programelor europene începând cu anul 2021;
      • stabilirea unui cadru financiar și legislativ care să ofere solușii pentru noul ciclu financiar, având în vedere prevederile Regulamentului General privind: modificarea ratei naționale de cofinanțare de la 15% la 30%, modificarea regulii “n+3” în “n+2”, precum și eligibilitatea TVA-ului pentru proiectele de peste 5 milioane de euro;

    În domeniul pensiilor:

    • Constituirea unui grup de lucru care, împreună cu partenerii sociali, inclusiv asociațiile pensionarilor, vor stabili măsurile cele mai potrivite, astfel încât pensiile să nu scadă în termeni reali pe termen lung, iar discriminările din sistem să fie eliminate prin aplicarea principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie.
    • Consolidarea Pilonului 2 de pensii prin:
      • eliminarea cerințelor suplimentare impuse fondurilor de pensii administrate privat;
      • eliminarea posibilității de a opta între Pilonul 1 și Pilonul 2;
      • reluarea creșterii procentului virat la Pilonul 2 așa cum a fost prevăzut inițial în legislație;
    • Reducerea numărului de pensionari anticipați prin măsuri active de stimulare a continuării activității;
    • Evaluarea oportunității și a formei reglementării privind introducerea unor sisteme facultative de pensii ocupaţionale alături de sistemele existente, care să aibă în vedere realitățile actuale privind categoriile socio-profesionale, statutul profesional şi/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, bazate pe contribuții din venitul profesional, altele decât cele existente;
    • Stimularea celor care desfășoară activități ocazionale în vederea încheierii asigurării facultative la pensii, printr-o serie de facilități la momentul declarării veniturilor din activităţile ocazionale.

    În agricultură:

    • Reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene;
    • Modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care vom subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare;
    • Elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane. În următorii 5 ani, dorim creștereaproducției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc;
    • Demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele Agricole în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri;
    • elaborarea Programului Național Strategic prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027. Programul Național Strategic se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor:
    • Bonificarea financiară, în funcție de talia firmei, a producătorilor care livrează marfă în circuitul comercial mare, individual și/sau prin intermediul unei organizații de tip cooperatist;
    • Acordarea de sprijin financiar pentru investiții (depozitare, sortare, ambalare, etichetare, mijloace proprii de transport, etc), prin pilonul II, către organizațiile cooperatiste, precum și susținere financiară pentru cheltuieli operaționale (contabilitate, audit, cheltuieli de personal, marketing, etc.);
    • Acordarea de subvenții pentru digitalizarea producției și comercializării produselor pe lanțul de produs;
    • Încurajarea prin sprijin financiar a investițiilor de înființare a noi operatori și procesatori în areale care au capacitatea de a dezvolta producție de pește autohton de apă dulce;
    • Măsuri de stimulare a producției de pește autohton prin stimularea financiară suplimentară a deținătorilor de luciu de apă, pentru a trece de la pescuitul sportiv sau producție aleatorie/extensivă la sisteme de creștere a peștelui în scopul comercializării;
    • Acordarea de subvenții către producătorii agricoli care se integrează în economia circulară prin livrarea de deșeuri vegetale/ forestiere, către fabricile de producție energie în cogenerare, acestea fiind susținute la rândul lor prin pilonul II;

    Se mai remarcă măsurile:

    • Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru-produs finit) în România în industria cuprului prin indentificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare.
    • Reorganizarea Companiei Naționale ROMARM prin transformarea filialelor în societăți comerciale cu acționar unic statul român prin Ministerul Economiei și transformarea Romarm în societate comercială cu atribuții de casă de comerț exterior în vederea stimulării exporturilor.
    • Pregătirea unor măsuri comune cu mediul de afaceri pentru repatrierea forței de muncă calificate.
    • Stabilirea de obiective pentru atașații economici şi profesionalizarea corpului atașaților economici, reorganizarea activității de promovare a comerţului exterior prin implicarea organizațiilor și asociațiilor de afaceri.
    • Evaluarea programului de internaţionalizare pentru IMM-uri în vederea eficientizării acestuia.
    • Evaluarea activității Agenţiei de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului în scopul îmbunătățirii performanței acesteia.
    • Pregătirea programului Romania Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei românești.
    • Eficientizarea programului StartUp Nation, punând accent pe inovare, noi tehnologii și performanță antreprenorială.

     

 

Leave a Reply


WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com