Managementul integrat al frontierelor în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene

20 iunie 2019 13:410 comments

O țară fără granițe securizate va fi întotdeauna o țară vulnerabilă, lipsită de protecție în fața celor care vor dori să-i încalce pragul cu forța, să obțină profit fără să-i dea nimic la schimb sau pur și simplu să-i folosească pământul ca spațiu de tranzit ca și cum i s-ar cuveni. Problema frontierelor românești a fost abordată cel mai adesea din perspectiva aderării la spațiul Schengen, pierderilor bugetare cauzate de contrabandă sau migrația ilegală. Din rea-credință, incompetență sau lipsă de acord politic, dezbaterile despre nevoia unui management integrat al frontierelor României au fost mai degrabă trecute la „și altele”, în ciuda faptului că realitatea dovedește că granițele țării sunt prost administrate, cu sarcini împărțite confuz între polițiștii de frontieră și vameși, pe de o parte, și miliarde de euro evaporate prin alte conturi, mai puțin prin cele ale statului, pe de altă parte. Eforturile autorităților s-au îndreptat mai degrabă către rezolvarea situațiilor din teren și mai puțin către găsirea unor soluții de creare și consolidare a unui sistem vamal modern, pentru ca munca tuturor să fie nu doar mai eficientă, ci și mai puțin păguboasă per ansamblu pentru economia și, în definitiv, populația României.

„Controlul riguros și eficient al frontierelor înseamnă siguranța cetățenilor și a bunurilor acestora, protejarea resurselor și a banilor publici, înseamnă investiții mai sigure și mai solide. România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este preocupată să asigure libertatea de circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor care tranzitează frontierele în mod legal, dar și un control eficient al granițelor. În mandatul la Președinția Consiliului Uniunii Europene, „Europa siguranței” este unul dintre cei patru piloni aflați printre prioritățile României. Președinția română a Consiliului a reușit să încheie negocierile în privința a două dosare de importanță majoră pentru consolidarea securității interne a UE: primul se referă la interoperabilitatea sistemelor informatice în domeniul frontierelor, vizelor, activității polițienești și cooperării judiciare; iar cel de-al doilea se referă la extinderea mandatului Agenției Frontex (Agenția Europeană pentru Paza Frontierelor și Garda de Coastă)”, a declarat Viorica DĂNCILĂ,
Prim-ministrul României
, în deschiderea dezbaterii „Managementul integrat al frontierelor în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene”, organizată de Intact Media Group și moderată de Alessandra Stoicescu.

Premierul a reamintit în acest context și faptul că România a îndeplinit condițiile pentru aderare la spațiul Schengen încă din 2011, lucru confirmat și de Comisia Europeană. „Dar, așa cum știti, decizia este una politică. Acționăm ca un membru de facto al Spațiului Schengen și ar fi normal și legitim ca românii să beneficieze de drepturile ce derivă din această apartenență”, a mai precizat prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Forumul „Managementul integrat al frontierelor în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene” a reunit reprezentanți ai autorităților și ai factorilor de decizie cu cei ai mediului de afaceri, ai patronatelor și asociațiilor. Alături de premierul Viorica DĂNCILĂ, la eveniment au fost prezenți Eugen TEODOROVICI, Ministrul Finanțelor Publice, Mirela CĂLUGĂREANU, Președinte ANAF, Dorel-Gheorghe CĂPRAR, Președinte, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Camera Deputaților, Sorin LAZĂR, Președinte, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților, Adrian POPESCU, Împuternicit Inspector General, Poliția de Frontieră Română, Mihaela PORIME, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Ram ADDANKI, Director Aria Europa Centrală și de Est, British American Tobacco, Aurel TĂNASE, Președinte, Prodcom – Organizația Interprofesională pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (OIPA), Cristian PÂRVAN, Președinte, PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni, Cora MUNTEAN, Președinte, Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România, Vasile MARICA, Președinte, Alianța Națională a Sindicatelor Bugetarilor „SED LEX”.

 

Consensul politic și asumarea ca subiect de importanță națională sunt imperios necesare pentru a demara construcția și consolidarea unui sistem de management integrat al frontierelor României, a precizat în repetate rânduri Ministrul Finanțelor Publice Eugen TEODOROVICI. „Poate un pact pe vamă nu ar strica. O dată stabilite punctele de parcurs pentru a ajunge la un sistem vamal modern, european, e important ca acestea să fie urmate, indiferent de cine guvernează”, a insistat ministrul Teodorovici. Acesta a anunțat că se lucrează în prezent la un pachet de acte normative pentru restructurarea sistemului vamal, iar responsabilitatea îi aparține conducerii ANAF. Printre modificări se numără și trecerea vămilor din coordonarea ANAF în coordonarea directă a Ministerului de Finanțe, cu intenția de a asigura o independență totală sistemului vamal, care ar trebui să funcționeze în mod real în baza unor principii și reguli așa cum au fost stabilite la nivel european. “Se va prezenta până la sfârșitul lunii iunie pentru ca, mai apoi, în luna iulie să fie adoptat. Sunt voci în interior și în exterior care nu vor ruperea vămilor de ANAF, dar acest lucru se va face indiferent de existența sau nu a unui pact”, a anunțat ferm ministrul de Finanțe.

Eugen Teodorovici a explicat pe larg că, pentru modernizarea frontierelor românești, e nevoie de un statut al personalului din vămi, de o stabilizare a resurselor umane implicate, e necesară desființarea filtrului 2 de verificare, reglementarea colaborării cu Ministerul de Interne, precum și reabilitarea punctelor vamale, dotarea lor cu echipamentele necesare, dar și investiții în pregătirea și îngrijirea resursei canine. „Nu aveți oricând șansa să vedeți un ministru de Finanțe nebun care să-și asume rolul de Corrado Cattani. E o doză de nebunie să deconectezi anumite structuri de la sistemul vamal. Poate și în CSAT ar trebui discutat mai des, mai profund. În rest, banii sunt prinși, pentru dotări, reabilitări, tot. Finanțarea nu va fi o problemă. (…) Problemele din vămi se știu, partea care a lipsit a fost aceea a deciziei și determinării la nivel politic. Azi nu mai e niciun astfel de motiv, azi nu ne mai oprește nimeni”, a dat asigurări ministrul Teodorovici.

 

Președintele ANAF Mirela CĂLUGAREANU a vorbit de asemenea despre nevoia de reorganizare a tot ceea ce înseamnă proceduri integrate în vămile României. “Instituția vamală trebuie să devină mai eficientă. Înseamnă investiții în echipament, în resursa umană, implică modificări legislative, procedurale și de natură organizatorică. Avem un obiectiv important de a diminua controlul fizic al mărfurilor și înlocuirea cu un control electronic, dezvoltarea controlului cu ajutorul aparaturii și instrumentelor moderne. Instituția vamală din România are nevoie să reducă birocrația internă. Așteptăm orice idei valoroase dedicate acestui scop”, a spus șefa ANAF.

 

Mirela Călugăreanu nu a fost singura care și-a exprimat deschiderea către toți cei vor să ajute cu o idee, o inițiativă pentru a îmbunătăți situația din vămile României. “E clar că avem prejudicii la bugetul de stat, dar sunt afectate și industriile, concurenții loiali de pe piață, este perturbată piața din România și se deformează în mod absolut înfiorător tot ceea ce înseamnă consum curat de legume, fructe, țigări. Vă asigur că în comisie veți găsi un partener loial, corect și pro activ pentru oricine are idei în domeniul acesta. Ușa comisiei este deschisă pentru oricine vrea să aibă acces”, a spus Sorin LAZĂR, Președinte, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Camera Deputaților.

 

Cele mai bune idei pot veni din partea celor se confruntă zi de zi cu problemele de la frontierele țării. “Suntem instituția care gestionează a doua cea mai lungă frontieră externă a Uniunii Europene – 2020 km. Provocările sunt multiple. (…) La frontiera cu Ucraina, de departe cele mai mari provocări sunt pe supraveghere și control. Ne confruntăm mai ales cu contrabandă de țigări și migrație ilegală, dar și cu violență, cu agresarea colegilor de serviciu sau cu acțiuni împotriva populației din zona de frontieră (…) La frontiera cu Republica Moldova există o provocare majoră generată de creșterea traficului de persoane. (…) La frontiera maritimă, provocarea supremă pentru poliția de frontieră este contrabanda cu produse contrafăcute, migrația ilegală și braconajul piscicol”, a explicat Adrian POPESCU, Împuternicit Inspector General, Poliția de Frontieră Română. O situație aparte, foarte complicată pentru România, e la frontiera cu Ungaria. “Controlul pe care îl exercităm în comun cu colegii maghiari de multe ori nu și-a atins scopul pentru care a fost conceput. De la un control cu o oprire și o verificare în 30 de secunde a documentelor de călătorie, s-a ajuns la cozi interminabile la controlul de camioane, cu un impact mare și vizibil pe import-export intracomunitar. (…) E incorect, am semnalat acest lucru de-a lungul timpului, sperăm să găsim o soluție de compromis, legislația e clară pe libera circulație a mărfurilor”, a mai spus Adrian Popescu.

Dorel-Gheorghe CĂPRAR, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, știe că discuțiile cu Ungaria trebuie să se poarte la fiecare nivel instituțional și la nivel politic. Obstacolele sunt însă de partea cealaltă a graniței. “Eu încerc de când sunt președintele comisiei de apărare să găsesc deschidere în Ungaria. Sper că vom găsi oportunitatea să ne întâlnim să discutăm. România a demonstrat un angajament solid pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. În privința Schengen, constat cu nemulțumire că, deși România acționează constant ca stat membru Schengen și are un sistem integrat pentru securitatea frontierei, suntem blocați de un vot politic”, a spus Dorel-Gheorghe Căprar.

 

Cristian PÂRVAN, președintele PIAROM – Patronatul Investitorilor Autohtoni – este convins că, în problema Schengen, cifrele ar putea să impulsioneze decizia politică la nivel european. “Avem două cerințe către Ministerul de Finanțe și ANAF. Legat de Schengen, de 8 ani camioanele stau la graniță. În acești 8 ani, câte camioane au stat la vamă, cât au stat, cât a pierdut România? Să punem cifrele pe masă pentru a cere și pe baza cifrelor să terminăm o dată și cu povestea Schengen, care e în defavoarea mediului de afaceri. A doua chestiune, o cerere a mediului de afaceri, avem nevoie de datele de la vamă. Se pare că sunt extrem de secrete. Vrem să știm ce importă România, pe cod de produse. Ca să putem să creionăm în funcție de aceste date și politici publice. Acestea sunt cele 2 cerințe care cred că pot să ajute. Noi nu știm de unde să luăm aceste date, iar politicile publice pe care le propunem trebuie să aibă la bază lucruri concrete”, a solicitat președintele PIAROM .

Cristian Pârvan a reproșat autorităților lipsa de transparență în comunicarea de date clare din statisticile vămilor. În esență, dialogul și cooperarea permanentă între statul român și mediul privat este, de fapt, nevoia principală a sectorului de business, afectat și el de infracțiunile de la granițele țării. “Compania pe care o reprezint contribuie la bugetul de stat cu 50% mai mult decât a contribuit anul trecut datorită accizelor, dar și poliția de frontieră a confiscat de 2 ori mai mult decât anul trecut și aceasta arată un efort important. (…) E important să luptăm împreună împotriva acestui inamic și cel mai bun mijloc este dialogul.(…) Lucrăm cu echipele de polițiști de la frontieră și încercăm să-i ajutăm în activitatea lor. Sunt foarte mulți bani, contrabandiștii nu plătesc taxe, sunt o amenințare la securitatea națională. A lupta cu ei nu e ușor. România are o graniță lungă cu țări non-membre UE, de aceea trebuie să gestionăm împreună acest proces. 15% din piață e acoperit de tutunul ilicit, adică 2,5 miliarde, acesta este prețul plătit”, a spus Ram ADDANKI, Director Aria Europa Centrală și de Est, British American Tobacco.

Contrabanda poate să falimenteze în scurt timp micii întreprinzători vulnerabili. Una dintre marile probleme este rețeaua de contrabandă la nivel local. “Ne propune, ne felicităm, ne spunem că suntem foarte buni, dar în zonele de frontieră, îmi spunea o comerciantă, primarul, polițistul, toată lumea face contrabandă. Pe cine vă bazați să păzească dacă acolo autoritățile fac contrabandă? Trebuie să vedem până unde merge această contrabandă. Nu e doar acolo, e o rețea întreagă”, a spus Cora MUNTEAN, Președintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România.

Nici în materie judiciară lucrurile nu sunt însă foarte clare. O spune chiar procurorul Mihaela PORIME de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. „DIICOT este singura structură de parchet specializată în destructurarea grupurilor infracționale transfrontaliere. (…) Avem nevoie de o clarificare a competențelor. Faptul că vama nu are competență judiciară aduce o vulnerabilitate de care grupurile infracționale organizate profită”, a spus aceasta.

Fie că nu există reglementări legislative sau nu sunt suficient de clare, fie că ele există, dar nu se aplică, cert e că în lipsa unui efort coordonat al tuturor instituțiilor implicate, lupta cu contrabanda pentru orice tip de produs va fi din ce în ce mai dificilă. Iar efectele se văd cel mai bine în economie. “Avem legi bune, dar care nu se aplică. Piețele orășenești, după actul normativ, ar trebui să fie împărțite în două: producători români și revânzători care, regrupați, ar trebui să lucreze cu casa de marcat. Această dezorganizare contribuie mult la haosul din piețe și are legătură și cu produsele care vin din contrabandă. Ne-am confruntat cu probleme legate de micul trafic din Bulgaria. Perturbă prețul producătorilor români și îi și descurajează”, a completat și Aurel TĂNASE, Președinte, Prodcom – Organizația Interprofesională pentru Produse Agroalimentare de Legume și Fructe (OIPA).

Haosul funcțional din vămile românești a fost descris de către Vasile MARICA, Președintele Alianței Naționale a Sindicatelor Bugetarilor „SED LEX”.  “Ne luptăm de mult timp să aducem la cunoștința oficialităților că avem un sistem vamal cu două sisteme de funcționare, unul integrat și unul dezintegrat. E o luptă pe care o ducem de dimineața până seara să convingem că nu merge să avem un sistem în poliția de frontieră și un sistem la vamă. Cele două nu pot colabora (…) În frontieră, șeful echipei de control e polițistul de frontieră. Vameșul e la dispoziția șefului echipei de control. Dar toate eforturile trebuie făcute împreună. (…) Vama nu e într-un sistem integrat, nu poate să comunice cu societatea civilă, cu ministrul de Finanțe, cu președintele ANAF. Președintele ANAF trebuie să discute cu 8 directori de regionale, nu există un om care să aibă centralizat totul, care să știe ce se întâmplă, care să răspundă. Milităm pentru un sistem vamal independent cu toată forța”, a explicat președintele „SED LEX”.

În teren, birocrația constituie un alt mare obstacol în eficientizarea sistemului vamal. O spune chiar Adrian POPESCU, Împuternicit Inspector General, Poliția de Frontieră Română: “Controlul din punct de vedere al regulamentului vamal revine vameșului. Legea stabilește că totul se face în echipă, al cărei șef e polițistul de frontieră. Dar când eu vreau să fac supracontrol și am suspiciuni că se transportă ceva, știți care este răspunsul colegilor? Răspunsul e: faceți o hărtie scrisă, o analizăm și apoi mai vedem. Asta se întâmplă în realitate.”

Cum a ajuns sistemul vamal românesc în această situație? Au explicat Vasile Marica și Eugen Teodorovici. “Șubrezirea vămilor cred că s-a făcut cu intenție o perioadă lungă de timp, de oameni care au știut unde să acționeze. Nu fac atac la persoană, dar dacă te uiți în urmă, cineva este vinovat”, a  mai președintele „SED LEX”. Iar ministrul Eugen Teodorovici i-a dat dreptate. “Am avut discuții cu un fost șef ANAF, avea bani în buget, doar că nu s-a dorit. Cineva a dorit să avem acest sistem. De obiceii șefii ANAF. 2 șefi ANAF au fost cei care au dus la distrugerea sistemului și pe finanțe, și pe vamă”, a precizat ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici.

Prioritar în acest moment rămâne însă consensul politic pentru un sistem de management integrat al frontierelor României. Viziunea, procedurile, planurile pe hârtie trebuie dublate de angajamentul ferm al decidenților politici, indiferent de partid, de respectare a direcțiilor strategice și de execuție. Orice modificare majoră pe termen scurt va îngreuna deopotrivă munca Poliției de Frontieră, a vameșilor, a procurorilor DIICOT și va încetini și eforturile depuse de mediul privat pentru sprijinirea luptei cu infracționalitatea la granițele României.

 

 

Leave a Reply


WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com