Proiectul de lege privind descentralizarea, asupra căruia Guvernul își va asuma răspunderea, este rodul unor discuții aplicate atât la nivelul USL, cât și la nivelul societății civile. Dezbaterile pe marginea acestui subiect nu au avut nici un fel de miză politică în sensul împărțirii sferelor de influență între partide, ci au urmărit exclusiv funcționarea corectă a instituțiilor în interesul cetățeanului. PNL, prin reprezentanții ministerelor conduse de miniștrii liberali, s-a implicat direct în procesul descentralizării.
În ceea ce privește Ministerul Transporturilor, o chestiune importantă vizează păstrarea porturilor dunărene în administrarea și coordonarea Ministerului. Această idee a fost susținută în baza unor argumente pe care ministrul Ramona Mănescu, le-a prezentat colegilor din USL și din Guvern. Argumentele în discuție țin de funcționarea și administrarea acestor porturi, de angajamente financiare și programe în derulare cu instituții europene. Porturile vor rămane într-o administrare la nivel central. Având în vedere că în această perioadă se implementează strategia Dunării, care va crea premisele unei performanţe economice, trebuie sa profităm de această ocazie şi să ducem la bun sfârşit programul european în derulare. Doar aşa vom putea moderniza porturile la Dunăre. Acest program a început în configuraţia actuală si este firesc să fie terminat în aceaşi configuraţie.
În ceea ce privește Ministerul Sănătăţii, acesta va da o parte din atribuţi Direcţilor Judeţeane de Sănătate, iar în acest caz este vorba de atribuţi legate strict de administrare.
Există și ministere unde descentralizarea nu este, deocamdată, o prioritate. În ceea ce priveşte Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice există momentan un mod de funcţionare construit pe un sistem informatic şi de gestionare a datelor centralizat, aşa cum este şi modelul european. În această perioadă nu putem vorbi de descentralizare în această sferă fără a produce distorsiuni şi haos în sistem.
De asemenea, în ceea ce privește Ministerul Afacerilor Interne, Poliția, Jandarmeria, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, sunt structuri care au nevoie de o conducere centralizată care să asigure o coordonare mai eficientă. În acest moment o descentralizare pe aceste paliere ar fi riscantă și ar putea avea efecte negative pentru cetățeni. Structurile care țin de ordine publică și de Poliție rămân în cadrul MAI și vor fi tratate separat de legea descentralizării. PNL dorește o mai bună coordonare între cei care reprezintă poliția națională și poliția locală, dar acest subiect nu va fi tranșat prin legea descentralizării, ci probabil printr-un proiect de lege separat.
În condițiile în care descentralizarea este un proces atât de important, decizia privind procedura angajării răspunderii a fost luată pentru a preveni eventuale încercări de sabotare a proiectului și pentru a putea avea noile instituții funcționale din 2014. Partidul Național Liberal consideră că, pe lângă faptul că descentralizarea aduce instituțiile publice mai aproape de cetățean, acest proces mai are și alte beneficii:
• Descentralizarea înseamnă reducerea birocraţiei. În prezent funcţionarii administraţiei locale înseamnă doar 35% din totalul funcţionarilor publici din România. Informatizarea tuturor primăriilor din ţară prin fonduri cuprinse în exerciţiul financiar 2014-2020 va conduce la eficientizarea modului de lucru şi reducerea substanţială a costurilor administrative. Descentralizarea reprezintă un pas important în modernizarea administraţiei din România care momentan se bazează foarte mult pe structuri create în anii ’70- ’80.
• Procesul descentralizarii înseamnă un efort de debirocratizare și de eficientizare instituţională a administraţiei şi de profesionalizare continuă a funcţionarilor publici.
• Descentralizarea este un pas înainte și pentru că anumite servicii aflate sub coordonarea ministerelor vor fi transferate administraţiilor locale. Astfel decizia va fi dusă mai aproape de cetăţean și căutăm să aplicăm principiului subsidiarităţii care este considerat esenţial la nivelul întregii Uniuni Europene.
• Între consiliile locale şi primari nu există relaţii de subordonare, după cum nu există relaţii de subordonare între autorităţile publice locale şi consiliul judeţean. Acest fapt simplifică modul de acţiune atât al primarilor cât şi al consiliilor judeţene. Vor dispărea conflictele dintre primarii dintr-un anumit partid şi preşedinţii consiliilor judeţene dintr-un partid advers. Totul va fi clar şi transparent: fiecare îşi va îndeplini atribuţiile avute, iar comunitatea va decide dacă modul lor de acţiune a fost unul în interesul comunităţii.
• Din punct de vedere politic un sistem descentralizat responsabilizează şi mai mult autorităţile locale.
• Deciziile şi măsurile pot fi luate mai operativ de o administraţie locală iar implementarea lor numai necesită aprobări de la centru, care de cele mai multe ori vin foarte greu.
• Va creşte eficienţa în alocarea resurselor printr-o mai bună cunoaştere a costurilor locale.
• Problemele existente la nivel local se pot rezolva mai ușor. Chiar dacă sunt unele probleme care există în majoritatea regiunilor României, soluţiile optime pentru rezolvarea lor sunt diferite de la o zonă la alta în funcţie de anumiţi factori locali: bugetul existent, dorinţele comunităţii locale, gradul de inovaţie a puterii executive locale etc.
• Descentralizarea introduce competiţia între localităţi şi competiţia reprezintă “motorul” evoluţiei economice şi sociale a respectivei zone. Un stimulent al competiţiei este şi sentimentul de mândrie locală. Un exemplu.
• Autorităţile locale vor fi interesate de o buna colectare a taxelor şi impozitelor. Sunt localităţi cu grad de colectare foarte mare (90%) şi localităţi cu un grad scăzut de colectare a taxelor şi impozitelor. Mai mulţi bani la bugetul local înseamnă că există premisele dezvoltării locale, iar localităţile cu un grad scăzut de colectare vor fi obligate să găsească soluţii pentru eficientizarea acestuia pîn vederea funcţionării şi dezvoltării optime a comunităţii.
• Administratorii resurselor bugetare sunt mai responsabilizați dacă sunt mai aproape de cetățeni, pentru că cetățenii pot să supravegheze mai bine și să reacționeze mai prompt. Cetățenii au dublă calitate: de finanțatori (prin impozite și taxe) și de beneficiari ( ca beneficiari ai acestor sume colectate la buget). In ambele ipostaze cetățenii trebuie să aibă posibilitatea să influențeze pe cei care administrează fondurile.
• Taberele şcolare vor fi transferate autorităţilor locale judeţene. S-a constat că majoritatea taberelor şcolare sunt într-o stare de degradare avansată pentru că de la nivel central nu au existat resurse şi nici interes pentru a le pastra într-o stare de bună funcţionare. Odată trecute în subordinea Consiliilor Judeţene acestea pot fi puse la punct şi putem încuraja folosirea lor la nivel judeţean şi chiar să fie introduse intr-un circuit inter-judeţean.