Zece ani de cercetări arheologice la Roşia Montană – aceasta este tema unei dezbateri care reuneşte la Alba Iulia circa o sută de istorici şi arheologi din ţară şi străinătate, în cadrul unui simpozion organizat de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia şi Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României.
Programul evenimentului include prezentări şi dezbateri, o expoziţie amenajată în clădirea Rectoratului Universităţii şi o vizită la Galeria Cătălina-Monuleşti din Roşia Montană, aflată în curs de restaurare. Printre invitaţii prezenţi se numără specialiştii Beatrice Cauuet, Laboratoire TRACES-CNRS, Universite Le Mirail, Toulouse; David Jennings, Oxford Archaeology; Acad. Alexandru Vulpe, Preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; Acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române; Paul Damian, director adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti; Moise Achim, prorectorul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; Constantin Inel, director adjunct al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia.
Specialiştii prezintă istoricul cercetărilor arheologice de la Roşia Montană, rolul autorităţilor în conservarea patrimoniului şi proiectele de punere în valoare a acestuia, cu accent pe restaurarea galeriei Cătălina-Monuleşti.
Până în prezent, în conformitate cu angajamentele luate pentru dezvoltarea proiectului minier, compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a susţinut ample cercetări şi a reabilitat o parte importantă a acestei galerii cunoscute la nivel internaţional, astfel încât publicul poate vizita o zonă în siguranţă. „Galerii similare există şi la Brad, Bucium sau Almaşu Mare, dar Cătălina-Monuleşti este prima galerie romană reabilitată pentru accesul publicului în siguranţă şi ea poate fi integrată, după finalizarea lucrărilor, în circuitul turistic”, declară Adrian Gligor, Vicepreşedinte Patrimoniu şi Dezvoltare Durabilă, RMGC.
Experţii în arheologie minieră au stabilit pe baza datării cu radiocarbon că artefactele descoperite în galeria Cătălina-Monuleşti, provenind de la scările de acces şi de la o instalaţie hidraulică de evacuare a apei, datează din epoca romană (secolul al II-lea d.H.). Galeria va face parte din viitorul muzeu al mineritului pe care RMGC îl va dezvolta în paralel cu proiectul minier. Datarea certă a artefactelor este cu atât mai importantă cu cât acestea se află într-o excelentă stare de conservare, fapt care va da o şi mai mare relevanţă viitorului traseu turistic.
„Descoperirea in-situ a acestui ansamblu coerent de artefacte de epocă romană este deosebit de importantă. Se conturează în acest fel un ansamblu unitar şi coerent de vestigii ce vor constitui o atracţie turistică deosebită în viitorul muzeu al mineritului pe care RMGC s-a angajat să îl amenajeze în sectorul Cătălina-Monuleşti. Acest perimetru minier va putea fi vizitat în condiţii de siguranţă deplină, iar vizitatorii vor avea ocazia să descopere calitatea inginerească deosebită a minerilor romani, atât din perspectiva lucrărilor miniere propriu-zise (galerii trapezoidale, planuri înclinate), cât şi a amenajărilor şi instalaţiilor utilizate în subteran în vederea asigurării securităţii (armături), circulaţiei (scări monoxile etc.) şi a evacuării apelor subterane”, subliniază dr. Beatrice Cauuet, specialist în arheologie minieră şi coordonatorul lucrărilor de cercetare.
Conform specialiştilor care studiază zona, un proiect minier modern reprezintă singura soluţie viabilă pentru salvarea patrimoniului cultural de la Roşia Montană. „Cazul Roşia Montană trebuie tratat cu foarte multă responsabilitate, dar fără prejudecăţi şi fără subiectivism exagerat. Până acum, prin argumente emoţionale şi punerea în circulaţie a unor informaţii false, s-a încercat acreditarea ideii că principalul pericol la adresa patrimoniului vine din partea proiectului minier, ignorându-se atât preocupările RMGC de a investi masiv în salvarea şi restaurarea acestuia, cât şi starea avansată de degradare în care se găsea deja acesta la momentul în care RMGC şi-a anunţat intenţia de a desfăşura activităţi în zonă. Pe lângă acestea, din partea organizaţiilor şi persoanelor care s-au pronunţat pentru interzicerea activităţilor industriale nu a venit nicio propunere constructivă reală de dezvoltare alternativă sau o iniţiativă de compromis rezonabil.”, este de părere academicianul Răzvan Theodorescu, membru al Grupului Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPRCM).
Încă din vara anului trecut, GIMPCRM recomanda autorităţilor competente să urgenteze procesul de decizie cu privire la implementarea proiectului minier propus de RMGC.
Simpozionul de la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia găzduieşte şi expoziţia „Mineritul, o istorie continuă la Roşia Montană”, care prezintă artefacte descoperite la Roşia Montană în cadrul Programului Naţional de Cercetare „Alburnus Maior” (2001 – 2006), iniţiat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi coordonat de Muzeul de Istorie a României, cu finanţarea RMGC conform obligaţiilor legale.
Sorin Poparadu