Credincioşii prăznuiesc astăzi Înălţarea Sfintei Cruci

13 septembrie 2012 17:350 comments

Astăzi, credincioşii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici prăznuiesc Înălţarea Sfintei Cruci. Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este inspirată dintr-un eveniment istoric care s-a petrecut în vremea împăratului Constantin, cel care a eliberat Biserica creştină de sub asuprirea împăraţilor păgâni.
În anul 312 d.Hr., Constantin cel Mare se afla în război cu Maxenţiu. Înainte de lupta de la Pons Milvius, împăratul a văzut pe cer semnul luminos al Sfintei Cruci, deasupra soarelui, cu inscripţia „întru acest semn vei învinge”. În timpul nopţii, Hristos i-a apărut în vis, cerându-i să însemne cu crucea toate steagurile şi scuturile ostaşilor săi. Constantin a ascultat porunca Mântuitorului şi astfel a biruit în luptă. Acest eveniment a marcat începutul convertirii celui ce avea să devină Sfântul Împărat Constantin cel Mare, alături de mama sa Elena. Împărăteasa Elena a fost trimisă de fiul său la Ierusalim, pentru a găsi Crucea pe care fusese răstignit Hristos.
La 86 de ani face pelerinaj de la Roma la Ierusalim, află pe Golgota Crucea lui Iisus prin săpături şi zideşte Biserica Sfântului Mormânt, iar la Roma, Biserica Sfântul Petru. Sfânta Elena, ajutată de Sfântul episcop Macarie al Ierusalimului, descoperă în anul 337 adevărata cruce a Mântuitorului, graţie vindecării unui bolnav prin atingere cu Crucea lui Iisus, în prima duminică a lunii pline a lui martie. În anul 615, perşii cuceresc Ierusalimul şi printre alte odoare de preţ pun mâna pe „lemnul sfânt”, ducându-l cu ei. Heraclie, împăratul Constantinopolului, îi învinge pe aceştia într-o expediţie de pedepsire şi îi obligă să returneze lemnul Crucii. În anul 633, pe data de 14 septembrie, Heraclie mută lemnul Crucii de la Ierusalim la Constantinopol, reşedinţa sa. De atunci, Biserica prăznuieşte Înălţarea Sfintei Cruci la data de 14 septembrie.
Părţi din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos se află în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în Sfântul Munte Athos, la Roma şi Constantinopol.
Trebuie menţionat faptul că o mică parte din lemnul Sfintei Cruci se află în judeţul Alba, la Mănăstirea Lupşa, ca dar primit în anul 2001 de la Stareţul Efrem Vatopedinul şi la Biserica Memorială Mihai Viteazul din Alba Iulia.
Astăzi, la mănăstirea Lupşa este şi zi de hram, la fel ca şi la schitul de pe Râpa Robilor din Aiud.
Conform rânduielilor bisericeşti, de astăzi este zi de post, iar slujbele şi cântările bisericeşti subliniază importanţa Crucii în viaţa creştinilor.
În această zi se consideră că pământul, deschis pentru plante, reptile şi insecte la Alexii (17 martie), se închide, cele două sărbători populare marcând, în Calendarul Popular, două anotimpuri: vara şi iarna.

Sorin Poparadu

Leave a Reply


WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com