Joi, 28 februarie 2013, Sala Unirii din Alba Iulia a fost gazda unui eveniment care stă sub semnul restituirilor de care naţiunea română are uriaşă nevoie: lansarea cărţii „Tineri din Alba în infernul comunist”, apărută la Ed. Grinta din Cluj-Napoca, 2012. Finanţat de Consiliul Judeţean Alba, volumul este semnat de doi tineri profesori de istorie de la Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” din Alba Iulia: Sorin Schiau şi Andreea Rotche.
Cartea vorbeşte de Liga Anticomunistă constituită la Alba Iulia din elevi ai două licee: Liceul „Mihai Viteazul” (care acum se numeşte Colegiul Naţional „HCC”) şi Liceul Comercial (devenit ulterior Liceul Economic).
Deconspiraţi, 20 dintre memmbrii Ligii Anticomuniste au fost arestaţi şi condamnaţi la închisoare, cu condamnări între 2 şi 20 de ani. Din cei 20 de elevi şi studenţi arestaţi, la lansarea cărţii au fost prezenţi doi: albaiulianul Simion Drăgoi (născut în anul 1931 la Ohaba) şi Iosif Lupşan (născut în 1932 la Benic). Alţi doi dintre cei arestaţi trăiesc, dar din cauza vârstei nu au putut fi prezenţi la lansare: Radu Marin şi Pompiliu Peculea.
Printre participanţi s-au numărat Ion Dumitrel – preşedintele Consiliului Judeţean Alba, viceprimarul Dorin Şerdean, ing. Aurel Sântimbrean, oameni politici, profesori şi mulţi elevi.
Au luat cuvântul autorii Sorin Schiau şi Andreea Rotche, Simion Drăgoi, Iosif Lupşan, Nistor Man – vicepreşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Ioan Oprean (originar din Şeuşa, unul din colegii lui Simion Drăgoi), Cristina Smadea – Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga”.
Redăm o parte din povestea lui Simion Drăgoi, istorisită în faţa elevilor şi adulţilor strânşi la Sala Unirii: „În decursul anilor, cei din Liga Anticomunistă au trecut prin închisorile Deva, Jilava, Piteşti, Aiud, Gherla, Caransebeş şi prin lagărele de muncă forţată ca cele de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, minele de plumb de la Cavnic, Baia Sprie, Valea Nistrului, Balta Brăilei… Cei care au fost condamnaţi la 6, 7 sau 8 ani, la expirarea pedepsei, toţi au mai primit 1, 2 sau 3 ani, astfel că toţi au executat câte 9 ani. Cei care au avut pedepse de la 10 ani în sus, s-au eliberat doar în 1964, în baza unui decret pentru eliberarea tuturor deţinuţilor politici, decret care s-a dat în urma presiunilor făcute de către statele din Occident. După eliberare eram urmăriţi de Securitate şi informatorii lor în aşa fel încât să ştim că „ochiul Securităţii” supraveghează toate mişcările, întâlnirile şi discuţiile pe care le aveam.
În prefaţa cărţii, istoricul Romulus Rusan, albaiulian de origine, director al prestigiosului Memorial al Victimelor Comunismului de la Sighet, a notat: „Dacă mulţi dintre tinerii de azi se plictisesc şi tânjesc după un ţel atractiv pe care nu-l găsesc, cei din anii 1949-1950 trăiau în urgenţa istoriei. Erau dezgustaţi de minciuna lecţiilor, de teama care începuse să domine societatea, de faptul că părinţii şi profesorii lor erau umiliţi, persecutaţi, mulţi dintre ei arestaţi şi chiar ucişi în „lupta de clasă”. Majoritatea celor care au alcătuit Liga Anticomunistă erau fiii unor ţărani chinuiţi de cotele pe care trebuiau să le livreze statului şi terorizaţi de spectrul colectivizării care se apropia de ei”.
Volumul va fi lansat la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet de Ziua Memoriei, 13 iunie 2013.
Iulian Brok