Conform tradiţiei iniţiate de dr. Iosif Viehmann, Asociaţia Speologică Sfinx Gârda a sărbătorit trecerea în Noul An într-o peşteră din Apuseni. De asceastă dată revelionul a fost organizat în partea turistică a peşterii Gheţarul Scărişoara (comuna Gârda de Sus, judeţul Alba).
Revelionul speo a avut loc cu simplitate, dar cu suflet, adică printr-o festivitate morală şi sacră, fară elemente care ţin de un „chef” clasic, Totul s-a desfăşurat simplu, prin ciocnirea unui pahar de şampanie şi îmbrăţişări.
Aşdar trecerea dintre ani a fost sărbătorită de speologii din Gârda alături de colegi din Bucureşti, Braşov, Arad, Turnu Severin. Revelionul sărbătorit în peşteră este o modalitate profesională a speologilor de a marca trecerea dintre ani iniţiată de profesorul dr. Iosif Viehmann de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, cercetător asociat la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj (primul institut de speologie din lume, fondat în 1920 de Emil Racoviţă – părintele biospeologiei), care are în prezent 87 de ani. De circa 30 de ani, alături de studenţii săi, dr. Iosif Viehmann întâmpină fiecare An Nou în peşterile ţării, după cum ne-a declarat preşedintele A.S. Sfinx Gârda, dr. Christian Ciubotărescu.
Istoricul Gheţarului Scărişoara
Gheţarul Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural al judeţului Alba. În prezent cercetătorii de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” – departamentul Cluj (primul Institut de Speologie din lume, fondat de savantul român Emil Racoviţă în 1920) continuă studierea acestei peşteri.
Dr. Aurel Perşoiu, directorul Institutului de Speologie „Emil Racoviţă”, spune că anual se fac studii ce „vizează reconstituirea schimbărilor climatice din ultimii 5000 de ani – este cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume – (schimbări de temperatură, precipitaţii şi de vegetaţie)”, pe baza depozitului de gheaţă din peştera Gheţarul Scărişoara.
În 2007 s-au efectuat sondaje cu ajutorul unui radar (Ground Penetrating Radar) pentru a putea vedea care este structura gheţii în profunzime şi grosimea ei.
Cercetări preliminare indică faptul că „există grosimi diferite ale blocului de gheaţă între 11m şi 36m, astfel încât volumul blocului de gheaţă ar putea să depăşească 112.000 metri cubi”, ne-a precizat ne-a precizat profesor dr. Bogdan Onac, directorul departamentului Cluj al I.S.E.R.
Având peste 120.000 metri cub, blocul de gheaţă din peştera Gheţarul Scăroşoara din comuna Gârda, judeţul Alba, ar putea depăşi volumul blocului de gheţă din peştera Dobsinska din Slovacia care este între 107.000 şi 112.000 de metri cubi, care este considerat în prezent cel mai mare bloc de gheţă subterană din lume.
Rezultatele definitive vor fi publicate după ce vor fi finalizate toate calculele şi va fi finalizată proiecţia tridimensională a blocului de gheaţă.
*Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute de A.Szirtfi (în anul 1847) şi J.Vass (1857). Primele observaţii ştiinţifice în legătură cu această peşteră au fost publicate de geologul Karl Peters (1861). Prima hartă a peşterii a fost publicată de geograful Adolf Schmidl (1863), iar primul studiu monografic a fost publicat în 1927 de Emil Racoviţă, cercetătorul român care în anul 1907 a întemeiat biospeologia ca ştiinţă.
Iulian Brok