Secţia ATI (Anestezie şi Terapie Intensivă) a Spitalului din Alba Iulia, care a fost comple reabilitată în 2012, este singura, de acest gen din judeţul Alba. Pentru asigurarea unor servicii medicale de calitate a fost achiziţionată aparatură performantă, iar saloanele au fost complet refăcute şi dotate cu mobilier nou.
Secţia ATI (Anestezie şi Terapie Intensivă) a Spitalului din Alba Iulia, care a fost comple reabilitată în 2012, este singura din judeţul Alba. Pentru asigurarea unor servicii medicale de calitate a fost achiziţionată aparură performantă, iar saloanele au fost complet refăcute şi dotate cu mobilier nou.
Secţia dispune de 28 de paturi şi este structurată după modelul european, în două parţi: Terapie Intensivă I, cu doua saloane şi Terapie Intensivă II (terapie intermediară postoperatorie). Un număr de 12 paturi sunt prevazute cu monitor şi ventilator mecanic.
„Mai sunt medici anestezişti şi în alte spitale din judeţ, dar la Alba Iulia este singura secţie care poate asigura susţinerea pacienţilor în stare gravă pe perioadă mai lungă de timp. Noile dotări ne permit să oferim servicii de calitate pacienţilor. Secţia dispune de mai multe injectomate şi un aparat dializă acută. De asemenea, condiţiile de spitalizare pentru pacienţi sunt la standarde europene”, a explicat medicul Ionel Mucea, şeful secţiei de ATI.
Aparat performant de epurare extrarenală (hemodiafiltrare şi plasmafereză)
Pentru pacienţii care au un nivel mare de elemente toxice în organism sau care suferă de boli autoimune se pot realiza mai multe şedinţe de hemodiafiltrare sau plasmafereză, în funcţie de indicaţiile medicului, cu noul aparat de dializă acută.
Hemodiafiltrarea reprezinta o metodă de îndepărtare a toxinelor şi altor deşeuri din corp aplicabilă pacienţilor critici, care nu pot suporta şedinţa de dializă convenţională. O sedinţă durează de la câteva ore la câteva zile, în funcţie de nevoile fiecărui pacient în parte.
Plasmafereza se utilizează în boli în care se produc mari cantităţi de proteine cu proprietăţi imunogenice-autoanticorpi. Principalele boli în care intervine acest mecanism patogenic sunt: boala Goodpasture, miastenia gravis, trombocitopenii de etiologie imună, cazurile severe de lupus eritematos sistemic sau glomerulscleroza focală sau segmentală.
De asemenea, se utilizează în boli în care se produc cantităţi mari de proteine cu diferite proprietăţi patogenice (paraproteine, crioglobuline, complexe imune circulante). În mod obişnuit plasfmafereza se asociază cu medicaţia specifică permiţând depăşirea unui punct critic dincolo de care acţionează aceasta medicaţie.
„O şedinţă durează aproximativ patru ore şi constă în scoaterea sângelui bolnavului şi restituirea globulelor sale roşii după purificarea plasmei. În funcţie de diagnostic un pacient poate necesita una sau mai multe şedinţe cu acest aparat. La acest tip de tratament pacienţii răspund foarte bine, iar calitatea vieţii lor se poate îmbunătăţii simţitor”, a explicat medicul Liana Stănescu.
Fiind o tehnica costisitoare si pretentioasa, plasmafereza are indicatii clare:
-crioglobulinemie, boala Goodpasture; polineuropatie acuta demielinizanta; sindrom de hiperviscozitate, purpura trombotica trombocitopenica; sindromul hemolitic uremic, miastenia gravis in crize, hipercolesterolemia familial; lupus eritematos sistemic, supradozarea diferitelor medicamente; boala lanturilor usoare, glomerulonefrita rapid progresiva; mielom multiplu.