Creştinii ortodocşi o sărbătoresc în fiecare an pe 14 octombrie pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Această sfântă s-a născut în satul Epivata, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al Xl-lea. În urma morţii timpurii a tatălui, responsabilitatea creşterii micuţei Parascheva şi a fratelui ei a revenit în întregime mamei.
Mai târziu, tânăra Parascheva a plecat spre locurile sfinte, nevoindu-se într-o mănăstire de maici din pustiul Iordanului.
La doar 27 de ani, tânăra Parascheva a primit de la Hristos cununa cuvioşiei iar trupul ei, înmormântat aproape de mare, a fost uitat de către localnici, dar nu şi de Dumnezeu. După ce au fost prin mai multe ţări din Balcani, sfintele sale moaşte au fost aduse la Iaşi, prin râvna domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), ajungând aici în 13 iunie 1641. Sfintele moaşte au fost aşezate în biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi de unde, după incendiul din 1888, au fost mutate în Catedrala mitropolitană, unde se află şi astăzi.
Astăzi va fi mare sărbătoare la mai multe biserici din eparhia Alba Iuliei care poartă hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Hram va fi la Biserica Sfintei Cuvioase Parascheva din Alba Iulia, din cartierul Ampoi I, unde se află şi un veşmânt al sfintei. Alte biserici din judeţul Alba Iulia care îşi prăznuiesc astăzi hramul sunt cele din:Tibru, Ighiu, Ighiel, Ampoiţa, Mesentea, Meteş, Tăuţi, Blaj – Spital, Bucerdea Grânoasă şi capela din parohia Stremţ II. În arhiepiscopia noastră există şi o mănăstire care are hramul Cuvioasei Parascheva: mănăstirea de maici de la Subpiatră.
La Biserica Sfintei Cuvioase Parascheva din Alba Iulia, din cartierul Ampoi I, se află şi un veşmânt al sfintei.
Sfânta Parascheva în calendarul popular
În această zi, se întoarce carul cu proţapul în fundul ogrăzii, căci se pregăteşte de iarnă. De asemenea, este un moment calendaristic care indică începutul sau sfârşitul unor importante activităţi pastorale: deschiderea ţarinilor pentru păşunatul devălmaş, organizarea turmelor pentru iernatul transhumant, începerea coborârii oilor în zonele de iernat, angajarea ciobanilor pentru noul sezon pastoral, slobozirea berbecilor la turmele de oi, organizarea unor târguri de toamnă, unde se valorificau produsele turmelor de oi, se făceau praznice pentru morţi şi se împărţeau ofrande. Sfânta Parascheva este apărătoare de rele şi durere, fiind primejdie de boli pentru cei ce lucrează de ziua ei. De asemenea, nu se coase, fiind rău de trăsnet, de grindină, de boli de ochi şi de cap. Cine va coase sau va toarce va face negei la mână. Cum va fi vremea în această zi, va fi mereu până la Sfântul Dumitru. Cum e ziua, frumoasă sau mohorâtă, aşa vor fi celelalte sărbători de peste an. Dacă toamna nu plouă până la Cuvioasa Parascheva, atunci se aşterne iarna curând. Ciobanii, dimineaţa, caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămadă, iarna va fi grea, iar dacă stau împrăştiate, va fi uşoară. În această zi se face îngroparea verii.